Sănătate mintală, Wellness
Inovații în diagnostic și tratament
Diagnosticul bolii Alzheimer sau al demenței presupune un consum mare de resurse și se desfășoară pe o durată extinsă de timp.
După efectuarea examinărilor neuro-fizice, medicii trebuie să revizuiască, să interpreteze și să analizeze fiecare rezultat în detaliu.
În sprijinul acestei practici, cercetătorii de la Universitatea din Boston au dezvoltat un instrument care ar putea automatiza procesul și chiar să îl transforme într-unul realizat la distanță.
Sistemul are la bază un model de inteligență artificială, care poate detecta deficiențele cognitive folosind înregistrările audio ale testelor neuropsihologice, fără a fi necesară deplasarea pacientului. Astfel este posibilă delimitarea graniței dintre insuficiențele cognitive ușoare și demență. „Acest lucru ar putea permite clinicienilor să aloce mai multe resurse dedicate screening-ului personalizat, chiar înainte de debutul simptomelor”, spune dr Paschalidis, unul dintre autorii studiului.
În același timp, este susținută și elaborarea planului de tratament și îngrijire adecvate gradului de afectare și nevoilor.
La nivel european, există, de asemenea sisteme integrate de inteligență artificială care utilizează aplicații pentru evaluare cognitivă. State precum Suedia, Germania sau Marea Britanie au dezvoltat și susțin astfel de instrumente. Acestea au capacitatea de testare și interpretare, de a realiza diagnostic diferențial cu alte afecțiuni care au manifestări similare sau de deosebire a cazurilor cu afectare severă sau ușoară, indicând teste și măsuri suplimentare acolo unde este necesar.
Federația internațională pentru Alzheimer, actor important în gestionarea bolii
Viziunea Alzheimer's Disease International (ADI) are la bază reducerea riscului asociat demenței, diagnosticarea în timp util, îngrijirea, incluziunea socială și vindecarea.
Diagnosticul timpuriu al demenței reprezintă un important punct de plecare și pentru studii de cercetare care au ca obiectiv terapii menite să prevină, să încetinească și chiar să stopeze instalarea sau progresia bolii.
Instrumentele cele mai la îndemână pentru a sprijini contribuția globală într-o societate modernă sunt date de mijloacele de comunicare diverse și complexe, astfel ADI susține și colaborează cu asociații din 120 de țări, promovând participarea locală și mondială în lupta împotriva acestei maladii. Prin tradiția anuală, ADI demonstrează faptul că informarea, educarea și creșterea gradului de conștientizare a bolii aduce laolaltă actori importanți cu capacitate de influență asupra viitorului demenței.
Telemedicina, practică uzuală în viitor
Conform definiției date de Comisia Europeană, telemedicina reprezintă accesul rapid la expertiză medicală partajată la distanță prin intermediul tehnologiilor de telecomunicații și de informare, indiferent de locul în care se află pacientul sau informațiile relevante.
Din punct de vedere al experților care dezvoltă instrumente de facilitare a asistenței medicale la distanță, conceptul de telemedicină merge dincolo de simpla consultație oferită online sau prin apel video.
„Vorbim o abordare integrată de îngrijiri și diagnosticare pe cale digitală. Inovația dată de aceste facilități pune accent puternic pe prevenție și pe monitorizarea sistematică a bolilor cronice, ca parte a vieții de zi cu zi. Aceste tehnologii vor continua să impulsioneze progresele în viitor.” – Lina Behrens, expert în inovații în domeniul sănătății.
Această serie de articole reprezintă parte importantă din sufletul nostru și este dedicată lui Carmen Almășan, pe care Philip Choban, CEO-ul Telios a susținut-o în lupta cu boala Alzheimer.
Bătălia continuă.
