Îngrijire Medicală
Beneficiile dietei mediteraneene
În anii '60, cercetătorii americani au observat că în țările mediteraneene au fost semnificativ mai puține decese cauzate de bolile de inimă decât în SUA sau în Nordul Europei. Una dintre cele mai probabile cauze ale acestei inegalități este diferența dintre obiceiurile noastre alimentare.
Ce este mai exact dieta mediteraneană?
Deși nu există o definiție specifică pentru această dietă, consumul de legume, fructe, cereale integrale și grăsimi sănătoase în fiecare zi, împreună cu pește, carne de pasăre, fasole și ouă în fiecare săptămână, este asociat cu un risc redus de boli cardiovasculare. În plus, dieta tradițională din această regiune include porții moderate de produse lactate și un aport limitat de carne roșie.
Mesele sunt construite în jurul alimentelor pe bază de plante și utilizează grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline, o grăsime mono-nesaturată, în loc de grăsimi saturate care contribuie la bolile de inimă. Dieta mediteraneană include de obicei pești grași precum macrou, hering, sardine, ton alb, somon și păstrăv de lac. Acești pești sunt bogați în acizi grași omega-3, grăsimi polinesaturate care pot reduce inflamația în organism. De asemenea, scad trigliceridele, reduc coagularea sângelui și scad riscul de accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.
Fructele sunt adesea servite ca desert, în locul deserturilor cu un nivel ridicat de zahăr rafinat și alți carbohidrați foarte rafinați.
Oamenii din această regiune tind, de asemenea, să împartă mesele cu familia și prietenii. Când socializați în timpul meselor, aveți tendința de a mânca mai încet și recunoașteți senzația de sațietate mai devreme în timpul mesei.
De asemenea, oamenii din țările mediteraneene tind să fie mai activi fizic decât oamenii din SUA sau nordul Europei.
Ce spun organizațiile de sănătate despre acest plan alimentar?
-
Ghidul American de Nutriție recomandă dieta mediteraneană ca plan alimentar sănătos pentru a promova sănătatea și a preveni bolile cronice.
-
Organizația Mondială a Sănătății o consideră un model alimentar sănătos și durabil.
-
Asociația Americană a Inimii spune că o dietă în stil mediteranean te poate ajuta să ai un plan alimentar sănătos. De asemenea, ei subliniază că această dietă este săracă în sodiu, alimente foarte procesate, carbohidrați rafinați, grăsimi saturate și grăsimi și carne procesată, astfel încât riscul de accident vascular cerebral, boli de inimă, obezitate, diabet, colesterol ridicat și hipertensiune arterială este redus.
Cum începi dieta mediteraneană?
Aruncă o privire la ceea ce obișnuiești să mănânci - și bei – și, pentru început, găsește una sau două modificări pe care le poți face. De exemplu, taie băuturile cu zahăr și bea mai multă apă.
Alege fructe întregi în loc să bei suc. Spre deosebire de sucuri, fructele întregi au fibre așa că te ajută să îți ții zahărul din sânge sub control și să îți menții nivelul de sațietate mai mult timp. Un alt lucru pe care l-ai putea încerca este să mănânci o portocală la micul dejun în locul unui suc de portocale.
Poți înlocui cereale rafinate cu cereale integrale. Optează pentru pâine și paste din făină integrală și înlocuiește orezul alb cu orez brun sau orez sălbatic.
Crește aportul de proteină prin introducerea fasolei, năutului sau lintei în meniul săptămânal. Îți asigură o cantitate corespunzătoare de fibre, vitamine și o mulțime de antioxidanți.
Așadar, dieta mediteraneană este una dintre cele mai bune modalități de a ne satisface nevoile nutriționale și de a susține sănătatea inimii și a creierului, a stabiliza nivelul de zahăr din sânge, îmbunătăți calitatea somnului, regla flora intestinală și este în general asociată cu o viață mai lungă.
Text adaptat după eDocAmerica.com, partener Telios Care.
Farm. Adina Raftopolos
Adina Raftopolos este Lead Farmacist și Manager Call Center în cadrul Telios Care și Membră a Colegiului Farmaciștilor Cluj. Este absolventă a Facultății de Farmacie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. Datorită experienței bogate dobândite a reușit să-și dezvolte abilitățile de comunicare, relaționare, muncă în echipă și leadership, care au contribuit la dezvoltarea atât pe plan profesional, cât și personal. Experiența profesională se referă atât la farmacia comunitară, cât și la farmacia de spital (oncologie), precum și participarea la studii clinice.