Cardiopatia ischemică

Ce este cardiopatia ischemică?
Factorii de risc pentru apariția cardiopatiei ischemice

De la vârste fragede, particulele lipidice se depun la nivelul peretelui arterial, la nivelul arterelor din organism, implicit al arterelor coronariene, care vascularizează miocardul (mușchiul inimii).
Acest proces poate să fie foarte lent sau accelerat, în funcție de factorii de risc cardiovasculari prezenți la pacientul respectiv:
 - moștenirea genetică (antecedentele familiale, prezența bolilor cardiovasculare la părinți sau rude de gradul I, debutate la vârste < 65 ani)
 - stilul de viață al pacientului (consum de tutun, alcool, dietă dezechilibrată)
 - alte boli asociate (hipertensiune arterială esențială, diabet zaharat, boală cronică renală)
 - obezitatea
 - sedentarismul.

Cum se manifestă cardiopatia ischemică?

- Angina pectorală de efort – este principalul simptom al cardiopatiei ischemice. Se manifestă prin apariția durerii laterotoracice la efort, inițial la efort intens, ulterior la eforturi progresiv mai mici. Caracteristicile anginei pectorale:

• localizare: torace anterior sau laterotoracic stânga, zona epigastrică;

• iradiere: mâna stângă, gât, mandibulă, spate. Nu iradiază niciodată sub ombilic;

• durată: 3-5 minute, până la 10 minute;

• condiții ale apariției: efort fizic;

• condiții de dispariție: repaus, administrare medicamente vasodilatatoare (nitroglicerină);

• simptome de acompaniament: poate să se asocieze greață, senzație de dispnee sau lipotimie.

- Angina pectorală de repaus sau angina pectorală de efort agravată – are aceleași caracteristici ca și angina pectorală de efort, doar că apare în repaus sau la eforturi mai mici față de episoadele anterioare (în general urmează anginei pectorale stabile de efort).

- Dispneea de efort - considerată echivalent de angină pectorală; apare în special la pacienții diabetici sau cu insuficiență renală.

- Infarctul miocardic acut – când placa aterosclerotică de la nivelul arterei coronariene se destabilizează, se fisurează învelișul plăcii și se formează un tromb care obstruează complet vasul.

Cum se stabilește diagnosticul de cardiopatie ischemică?
Investigații necesare pentru stabilirea diagnosticului:

 - electrocardiograma de repaus
 - ecocardiografia Doppler de repaus și de stres, cu dobutamină
 - testul de efort standardizat (electrocardiograma de efort)
 - scintigrafia de efort sau de stres
- tomografia computerizată țintită pe circulația coronariană, cu substanță de contrast (angioCT coronarian)
 - arteriografia coronariană (coronarografia).

Cum tratăm cardiopatia ischemică

Tratamentul adecvat include măsuri nonfarmacologice, farmacologice și/sau intervenționale/chirurgicale.

Măsuri non-famacologice recomandate și cu eficiență clinică dovedită:

• dieta adecvată (< 5 g sare pe zi, 200 g fructe pe zi (2-3 porții), 200 g legume pe zi (2-3 porții), 30-45 g fibre pe zi (din produse cu cereale integrale, fructe, legume), pește - minim de 2 ori pe săptămână, acizi grași saturați < 10% din aportul energetic zilnic, acizi grași nesaturați trans, preferabil < 1% din totalul aportului energetic);

• renunțarea la fumat;

• reducerea pe cât posibil a stresului cotidian și solicitarea de ajutor specializat atunci când este necesar;

• scăderea în greutate: IMC < 25 kg/m2, circumferința abdominală < 102cm la bărbați și < 89cm la femei;

• activitate fizică zilnică (minim 30 min/zi sau 150 min/săptămână de activitate fizică moderată; 35-40 min de lucru pe scaun, alternând cu 15-20 min de lucru în picioare și 2-5 min de mișcare pentru evitarea sedentarismului activ);

• tratarea adecvată a diabetului zaharat și a dislipidemiei.

Tratamentul medicamentos include mai multe clase de medicamente:

• medicamente antiischemice: nitrații, betablocantele, blocantele de canale de calciu, ivabradina, nicorandil, ranolazina, trimetazidina;

• prevenția evenimentelor cardiovasculare cu ajutorul antiagregantelor plachetare (aspirină în doză mică, inhibitori de P2Y12 – clopidogrel, ticagrelor, prasugrel) și al anticoagulantelor (la pacienții cu angină pectorală instabilă sau infarct miocardic);

• statinele și alte hipolipemiante – pentru tratarea corectă a dislipidemiei și pentru stabilizarea plăcii aterosclerotice.

Revascularizarea miocardică 

• revascularizarea percutanată - se realizează angioplastie cu implantarea de stent coronarian;

• revascularizarea chirurgicală – acolo unde nu se poate realiza revascularizare percutanată, se recomandă revascularizarea chirugicală cu realizarea bypass-ului aorto-coronarian.