Hepatita C: mod de transmitere și tratament

Continuăm seria articolelor legate de hepatită, în această săptămână vom discuta despre hepatita C. Hepatita C este o boală infecțioasă a ficatului cauzată de virusul hepatitic C. Simptomele hepatitei C sunt asemănătoare cu cele amintite în articolul anterior legat de hepatită.

Hepatita acută C are tendința de a evolua spre hepatită cronică, cu consecințe grave asupra ficatului. Spre deosebire de hepatitele A și B, pentru hepatita C nu există vaccin preventiv.

Cum se transmite hepatita C

Hepatita C se transmite prin contact direct cu sângele contaminat al unei persoane. Nu se transmite prin contact obișnuit cu o persoană infectată, cum ar fi de exemplu la locul de muncă.

Nu se transmite prin sărut, apă sau alimente. Riscul de contaminare prin contact sexual este considerat a fi scăzut, însă acesta este mai mare pentru persoanele care au parteneri sexuali multipli, dar și în cazul contactelor sexuale anale. 

Care sunt categoriile de risc?

• Persoanele care își desfășoară activitatea în domeniul sănătății și care prezintă un risc crescut de a intra în contact cu sânge contaminat
• Consumatorii de droguri
• Persoanele care au primit transfuzii de sânge și transplant de organe înainte de anul 1992 (când nu exista o testare riguroasă a donatorilor)
• Persoanele care au primit concentrat de factori de coagulare înainte de anul 1987
• Persoanele care își fac tatuaje și piercing cu instrumente necorespunzător sterilizate
• Nou-născuții din mame infectate cu virusul hepatitic C
• Persoanele din închisori
• Persoanele care s-au născut între anii 1945-1965

Cât de severă este infecția cu virusul hepatitei C?

Hepatita C este o infecție cu o evoluție severă. În faza acută simptomele pot fi ușoare, trecând chiar neobservate, însă 75-85% dintre persoanele infectate vor dezvolta infecția cronică.

Aproximativ 15-25% dintre persoanele infectate elimină virusul fără tratament și fără a dezvolta infecția cronică. Încă nu este stabilit exact de ce acest lucru se întâmplă numai la anumite persoane.

Care sunt complicațiile hepatitei cronice C?

Complicațiile hepatitei C, așa cum am arătat și în articolul precedent, legat de hepatita B, sunt:

• Ciroza – pentru o persoană care este infectată cu virusul hepatitic C, riscul de a dezvolta ciroză este favorizat de anumiți factori: dacă este bărbat, vârsta peste 50 de ani, consumul de alcool, steatoza hepatică non-alcoolică (ficat gras), co-infecția cu virusul hepatitic B sau HIV, administrarea de medicamente imunosupresoare
• Insuficiența hepatică – pe măsură ce ciroza evoluează, are loc diminuarea funcțiilor hepatice. Hipertensiunea portală este o altă complicație a cirozei, care poate determina hemoragii digestive
• Cancerul hepatic – apariția lui este favorizată de infecția cu virusul hepatitic C

Tratamentul hepatitei C

Pentru forma acută a hepatitei C nu există tratament recomandat. Persoanele care sunt infectate cu virusul hepatitei C este necesar să fie monitorizate constant.

Pentru hepatita cronică C, tratamentul s-a îmbunătățit considerabil de-a lungul timpului, în ceea ce privește durata tratamentului, efectele adverse și rata de vindecare.

Durata tratamentului este de aproximativ 8-12 săptămâni și constă în medicație administrată pe cale orală, cu o rată de vindecare de aproximativ 90% și efecte adverse reduse. Rata de vindecare este cu atât mai mare cu cât tratamentul este instituit timpuriu, înainte de afectarea hepatică.

Cine trebuie să fie testat pentru hepatita C?

Se recomandă testarea pentru categoriile care prezintă risc crescut de a contracta infecția, așa cum am arătat mai sus, dar și pentru persoanele care s-au născut între anii 1945-1965, chiar dacă nu se încadrează în nici una din categoriile de mai sus.

 De reținut:

• Infecția cu virusurile hepatitice A, B sau C este determinată de virusuri diferite. Deși simptomele pot fi asemănătoare, evoluția diferă în funcție de virusul incriminat
• Vaccinarea (contra hepatitei A și B) și respectarea metodelor de prevenție asigură o diminuare a răspândirii acestor virusuri, iar diagnosticarea precoce este importantă pentru creșterea ratei de vindecare
• Testarea regulată a persoanelor care se găsesc în categoriile de risc sau a persoanelor expuse accidental la oricare dintre virusuri, constituie de asemenea o măsură importantă de prevenție și monitorizare
• Sterilizarea corespunzătoare a instrumentarului este obligatorie de fiecare dată, mulți dintre cei infectați neavând cunoștință despre acest lucru
• Și nu în ultimul rând, este foarte importantă responsabilizarea persoanelor care au cunoștință de faptul că sunt infectate cu unul dintre aceste virusuri, în relațiile interumane și mai ales în cazul unor intervenții medicale sau chirurgicale care pot facilita transmiterea virusului.