Info Medical și Noutăți

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă

Written by Alexandra Aur | Nov 1, 2023 6:44:08 AM


Stresul poate fi definit ca o stare de îngrijorare sau tensiune mentală cauzată de o situație dificilă. Stresul este un răspuns uman natural care ne determină să abordăm provocări și amenințări în viața de zi cu zi. Cu toții experimentăm stresul într-o oarecare măsură, însă modul în care răspundem la stres face totuși o mare diferență în bunăstarea noastră generală (OMS).

Conform Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă, stresul și bolile psihice ocupă primele locuri în ceea ce privește riscul dezvoltării anumitor afecțiuni asociate muncii. Acestea au un impact major asupra sănătății și bunăstării angajaților, organizațiilor și economiilor naționale.

 

Jumătate din lucrătorii europeni consideră că stresul este un factor uzual la locul de muncă

Aproximativ jumătate din lucrătorii europeni consideră că stresul este un factor uzual la locul de muncă. Stresul la locul de muncă, alături de alte aspecte care influențează sănătatea mentală, este adesea subestimat sau stigmatizat. 


 

Riscurile psihosociale și stresul

Riscurile psihosociale sunt generate de conceperea, organizarea și gestionarea precară a activității, precum și de un context social necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social, precum stresul la locul de muncă, epuizarea sau depresia.
Printre condițiile de lucru care determină riscuri psihosociale se numără:
- volumul excesiv de muncă
- cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit lucrătorul

- lipsa de implicare și influență în luarea deciziilor care afectează lucrătorul 
- schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de muncă
- comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor
- hărțuirea psihologică și sexuală sau violența.

Stresul apare atunci când cerințele locului de muncă depășesc capacitățile de adaptare ale angajaților. În plus față de impactul asupra sănătății mentale, stresul pe termen lung poate conduce la probleme de sănătate fizică precum afecțiuni cardiovasculare sau probleme musculo-scheletice.

 

Efectele stresului la nivel organizațional

Efectele la nivel organizațional includ o performanță economică scăzută, creșterea absenteismului și a prezenteismului (situația în care angajatul are sentimentul că trebuie să meargă neapărat la locul de muncă, chiar dacă este bolnav sau nu își poate îndeplini în mod eficient sarcinile de serviciu), precum și creșterea incidentelor și accidentelor.
Absențele cauzate de stres sunt, de obicei, mai lungi decât cele determinate de alte motive, iar stresul la locul de muncă poate contribui la creșterea ratei de pensionare anticipată. 

 

Măsuri pentru prevenirea și gestionarea riscurilor psihosociale

Riscurile psihosociale și stresul pot fi abordate în egală măsură cu orice alt risc pentru sănătatea și siguranța la locul de muncă.

Gestionarea stresului nu reprezintă numai o obligație morală și o investiție bună pentru angajatori, ci și un imperativ juridic prevăzut de Directiva-cadru 89/391/CEE, sprijinit de acordurile-cadru ale partenerilor sociali privind stresul, hărțuirea și violența la locul de muncă.

Sursa: https://osha.europa.eu