Îngrijire Medicală
În ultimii ani, dietele hipoglucidice (low-carb), inclusiv variantele extrem restricționate precum dieta ketogenică, au câștigat popularitate ca strategii pentru pierderea în greutate și controlul glicemic. Totuși, aplicarea acestor regimuri la pacienții cu diabet zaharat ridică numeroase semne de întrebare legate de siguranță, sustenabilitate și impact metabolic pe termen lung.
Nevoia de glucide a organismului
Din punct de vedere fiziologic, organismul uman are nevoie de un aport minim de glucide pentru funcționarea optimă a sistemului nervos central, reglarea metabolismului energetic și menținerea echilibrului hormonal.
Mai mult, eliminarea grupelor alimentare care furnizează carbohidrați de calitate – cum ar fi fructele, cerealele integrale, leguminoasele – privează pacientul de fibre alimentare, antioxidanți și vitamine esențiale, crescând riscul cardiovascular, afectând sănătatea gastrointestinală și microbiomul.
De asemenea, sustenabilitatea pe termen lung a acestor diete este redusă, iar riscul de recădere în obiceiuri alimentare dezechilibrate este crescut.
Studiile nu susțin superioritatea pe termen lung a dietelor low-carb față de cele echilibrate, mediteraneene sau DASH în ceea ce privește controlul glicemic și reducerea riscului cardiovascular.
În concluzie, abordarea nutrițională în diabetul zaharat trebuie să fie personalizată, echilibrată și bazată pe dovezi.
Ce alimente cresc glicemia? Nu doar dulciurile sunt de vină
În gestionarea diabetului zaharat, controlul glicemiei este esențial, iar alimentația joacă un rol central în menținerea acestui echilibru. Deși mulți pacienți consideră că doar dulciurile - precum prăjiturile, bomboanele sau sucurile - determină creșteri ale glicemiei, realitatea este mult mai complexă. Toate alimentele care conțin carbohidrați pot influența nivelul de glucoză din sânge, nu doar cele cu gust dulce.
Când crește glicemia?
Glicemia crește în mod natural după consumul de carbohidrați, indiferent de sursa acestora. Alimentele bogate în amidon, cum ar fi pâinea albă, pastele, orezul sau cartofii, deși nu au un gust dulce, se transformă rapid în glucoză în organism. La fel se întâmplă și în cazul produselor rafinate sau procesate, cum ar fi biscuiții, covrigii sau cerealele pentru micul dejun, chiar și atunci când acestea nu au adaos evident de zahăr.
De asemenea, fructele - mai ales cele foarte coapte, precum bananele, strugurii sau mango - conțin zaharuri naturale care pot crește glicemia, mai ales dacă sunt consumate în cantități mari sau fără asociere cu alte alimente.
Alte surse de zahăr
Chiar și unele alimente considerate sănătoase pot avea un impact semnificativ asupra glicemiei. Laptele și iaurturile conțin lactoză, un zahăr natural, care, în combinație cu eventualele adaosuri de zahăr din variantele aromate sau îndulcite, poate duce la o creștere glicemică notabilă. În plus, legumele bogate în amidon, precum porumbul și mazărea, sau leguminoasele, pot contribui la creșterea glicemiei atunci când sunt consumate în cantități mari.
În concluzie, nu doar dulciurile cresc glicemia. Orice aliment care conține carbohidrați – chiar dacă este natural, nesemnificativ la gust sau perceput ca fiind sănătos – are potențialul de a influența glicemia. Înțelegerea acestor mecanisme și ghidarea pacienților printr-o educație nutrițională corectă sunt esențiale pentru obținerea unui echilibru metabolic durabil.
Articol scris de Asist. Univ. Dr. Anamaria-Andreea Danciu, pentru Telios Care
