Analizele medicale - Când le facem și de ce?

SHARE

Afecțiunile cronice au un impact major asupra sistemelor de sănătate, atât prin costurile ridicate pe care le presupun tratamentele, cât și prin impactul pe care îl au asupra calității vieții. Incidența bolilor cronice netransmisibile la nivelul Uniunii Europene este ridicată și reprezintă principala cauză de mortalitate la nivelul UE.

Prevenirea afecțiunilor cronice și ale complicațiilor acestora joacă un rol important în ceea ce privește sănătatea publică.

Pentru a contribui la prevenirea apariției unor afecțiuni cronice, pe lângă un stil de viață sănătos și echilibrat și o bună imunitate, efectuarea periodică a unor investigații medicale, specifice vârstei și patologiilor asociate, reprezintă cea mai bună metodă pentru a preveni eventualele afecțiuni care pot apărea, chiar și în lipsa simptomelor specifice.

 

Când este indicat să facem analize?

 

analize-sange

 

De cele mai multe ori, ajungem la medic abia în momentul în care avem unele simptome care ne deranjează și care afectează calitatea vieții, însă adesea este tardiv. Afecțiuni grave cu consecințe majore ar putea fi prevenite prin efectuarea periodică a unor investigații care pot diagnostica bolile în fază incipientă, în care acestea pot fi curabile.

În funcție de starea de sănătate, grupa de vârstă, sex, antecedentele familiale sau factorii de risc este recomandată efectuarea anumitor investigații periodice. Important de reținut că la recomandarea medicului, în funcție de patologiile asociate sau de alți factori, pot fi indicate analize mai amănunțite.

 

Analizele uzuale de sânge și urină

Începând cu vârsta adultă este recomandată efectuarea anuală a unui examen clinic însoțit de analizele uzuale de sânge și urină, utile pentru prevenirea bolilor și pentru evaluarea stării generale de sănătate, precum și o ecografie abdominală. Parametrii evaluați anual ar trebui să conțină: hemoleucograma cu formula leucocitară, transaminazele, ureea, creatinina, profilul lipidic, viteza de sedimentare a hematiilor, proteina C reactivă, glicemia și sumarul de urină.

 

Consultul ginecologic și testul Babeș Papanicolau

O dată cu începerea vieții sexuale este recomandată efectuarea unui consult ginecologic periodic, însoțit de testul Babeș Papanicolau, cea mai eficientă metodă pentru depistarea cancerului de col uterin. În funcție de rezultatul obținut în urma testului Babeș Papanicolau, medicul poate recomanda și efectuarea unui test HPV pentru a evidenția o posibilă infecție cu HPV (Human Papilloma Virus).

 

Autopalparea sânilor

Împreună cu ecografia mamară și mamografia, autopalparea regulată a sânilor poate duce la descoperirea din timp a anumitor modificări care apar la nivelul sânilor, prin urmare crește șansa de a găsi un cancer în stadiu incipient, atunci când este curabil. Se recomandă examinarea în fiecare lună a sânilor, de preferință în jurul aceleași date, după menstruație.

 

Ecografia mamară

Este prima metodă folosită pentru examinarea sânilor și evidențierea eventualelor leziuni la femeile tinere, până la 40 de ani. Se face cu ajutorul ultrasunetelor și este o metodă nedureroasă. Poate fi efectuată complementar mamografiei, la femeile peste 40 de ani. Efectuarea anuală contribuie semnificativ la depistarea precoce a eventualelor formațiuni tumorale, când acestea sunt de dimensiuni mici și nu pot fi sesizate la palpare.

 

Mamografia

Este o metodă radiologică de investigare a sânilor care se adresează femeilor peste 40 de ani și care, asemenea ecografiei mamare, evidențiază apariția eventualelor leziuni la nivelul sânului, iar efectuarea periodică reprezintă o metodă eficientă de prevenire a cancerului mamar. La femeile din categoria de risc, adică cele cu istoric de cancer mamar în familie, este indicată efectuarea unei mamografii anual.

 

Analizele genetice

Sunt indicate pentru depistarea unor mutații ale genelor responsabile de apariția cancerului, la persoanele care au un istoric de cancer în familie (sân, ovar sau alte tipuri de cancer) sau pacienților cu cancer, pentru determinarea riscului apariției unui al doilea cancer. Aceste analize nu sunt analize uzuale, prin urmare vor fi efectuate la indicația medicului.

 

Antigenul specific prostatic (PSA)

Este o analiză de sânge care este recomandată bărbaților după vârsta de 50 de ani sau celor din categoria de risc, adică cei cu cazuri de cancer de prostată în familie (tatăl sau frați). Nivelul PSA variază în funcție de vârstă și poate varia chiar și la același bărbat. Un nivel crescut al PSA cel mai probabil va aduce recomandarea unor investigații suplimentare.

 

Consultul oftalmologic

Se adresează nu numai celor care poartă ochelari, ci și celor care doresc să își verifice și evalueze starea de sănătate a ochilor. Examinarea ochilor este non-invazivă și aduce informații importante despre eventualele afecțiuni oculare. Purtătorii de ochelari și cei ai căror loc de muncă presupune folosirea calculatorului timp îndelungat ar trebui să efectueze mai des un consult oftalmologic.

 

Consultul cardiologic

Având în vedere prevalența afecțiunilor cardiovasculare, este indicată efectuarea periodică a unui consult cardiologic pentru evaluarea stării de sănătate a aparatului cardiovascular și pentru depistarea timpurie a unor afecțiuni cardiace, chiar și în absența unor simptome.

 

Consultul stomatologic

Se recomandă efectuarea unui control la fiecare 6 luni, atât pentru copii, cât și pentru adulți, dar și efectuarea unei igienizări bucale (detartraj).

 

În funcție de istoricul familial sau de recomandările medicului, periodic mai pot fi efectuate și alte investigații precum: colonoscopia, osteodensitometria, screening-ul pentru diabet zaharat, dar și alte investigații.

Efectuarea regulată a unor investigații medicale este primul pas spre o stare de sănătate bună. O mare parte dintre investigațiile uzuale sunt decontate de Casa de Asigurări, astfel încât fiecare are acces la aceste analize anual. Cunoscându-vă atât istoricul personal, cât și cel familial, medicul de familie vă poate ghida și vă poate recomanda analize suplimentare, când este cazul.

Nu neglijați efectuarea acestor analize și îndemnați-i și pe cei dragi să nu o facă.

 

Surse

  1. https://ec.europa.eu/health/newsletter/169/focus_newsletter_ro.htm
  2. https://ec.europa.eu/health/non_communicable_diseases/overview_ro