Demența. Identificare și prevenție

Ce este demența?

Demența nu este o boală în sine, ci un set de simptome ce apar atunci când capacitățile cognitive - memoria, gândirea, orientarea, limbajul și judecata. Acestea se deteriorează suficient de mult încât să afecteze viața de zi cu zi.

Demența NU este parte normală a îmbătrânirii. Este întotdeauna un semn al unei afecțiuni medicale care afectează creierul.

Deși pierderea memoriei poate fi un simptom timpuriu, demența înseamnă mult mai mult decât atât. Modificările cognitive și comportamentale devin treptat vizibile celor din jur și influențează activitățile zilnice, autonomia și calitatea vieții.

Cum se manifestă demența?

Simptomele se împart în două categorii: cognitive și psihologice.

1. Schimbări cognitive

- pierderi de memorie - de obicei observate de cei apropiați

- dificultăți în rezolvarea problemelor

- dezorientare în spațiu - rătăcirea în locuri cunoscute

- dificultăți de limbaj - în găsirea cuvintelor sau menținerea unei conversații

- dificultăți în îndeplinirea sarcinilor complexe sau a celor în mai mulți pași

- scăderea capacității de organizare și planificare

- confuzie sau dezorientare

- probleme de coordonare sau mișcare

2. Schimbări psihologice și comportamentale

- modificări de personalitate

- depresie sau anxietate

- paranoia

- agitație

- halucinații

- comportament inadecvat.

Simptomele apar treptat și se agravează în timp, pe măsură ce deteriorarea cerebrală progresează.

Ce boli pot cauza demență?

1. Cauze primare (progresive) de demență

Acestea reprezintă boli în sine, iar demența este simptomul principal.

Boala Alzheimer, cea mai frecventă cauză de demență.

Demența vasculară - cauzată de afectarea vaselor de sânge ale creierului (inclusiv prin accidente vasculare repetate).

Demența cu corpi Lewy - implică acumulări anormale de proteine; prezintă simptome combinate, din Alzheimer și Parkinson.

Demența frontotemporală - afectează zonele responsabile de personalitate, emoții și comportament; debut adesea la vârstă mai tânără.

Demență mixtă - combinație de două sau mai multe dintre condițiile de mai sus.

2. Boli în care demența apare secundar

Boala Huntington

Leziuni cerebrale traumatice, în special cele repetate (ex.: commotii cerebrale multiple)

Boala Parkinson

Boala Creutzfeldt-Jakob - rară, provocată de proteine infecțioase numite prioni.

Cum poate fi redus riscul de demență?

Deși nu toate formele pot fi prevenite, cercetările arată că putem reduce riscul prin:

• menținerea tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei în limite normale
• activitate fizică regulată
• o dietă echilibrată (ex.: dieta mediteraneană)
• stimulare cognitivă (citit, jocuri logice, învățare continuă)
• somn de calitate
• socializare și menținerea relațiilor
• renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool
• tratarea depresiei și anxietății.

Creierul are o plasticitate remarcabilă, iar stilul de viață are un rol important în protejarea funcțiilor cognitive.

Când ar trebui să cerem ajutor?

Semnele timpurii ale demenței sunt adesea trecute cu vederea sau puse pe seama „vârstei”.

Dar evaluarea precoce poate:

• încetini evoluția bolii
• îmbunătăți calitatea vieții
• permite gestionarea timpurie a semnelor
• reduce stresul aparținătorilor.

Dacă ai observat schimbări persistente în memorie sau comportament la tine sau la o persoană dragă, consultul medical este esențial.

Concluzie

Demența este o afecțiune complexă, cu impact major asupra persoanei, familiei și comunității. Înțelegerea simptomelor, cauzelor și opțiunilor de îngrijire este primul pas către o abordare corectă și plină de compasiune.

Dacă ai întrebări legate de demență sau vrei să discuți despre simptomele unei persoane dragi, echipa Telios este aici pentru tine.

Vezi mai multe despre Telios pe www.telios.ro și www.telios.care

Surse și informații suplimentare: Alzheimer's Association, Alzheimer's Disease International